Reflexia mea intr-o oglinda sparta

Privindu-ma prin ochii lumii mereu voi fi o tornada ce-a lasat in urma sa un infinit dezastru, a sadit doar lacrimi si mahnire, a spulberat normalitatea vietii transformand sperantele in morminte parfuite.

Privindu-ma prin ochii mei sunt un fulg de nea ce incepea a se topi intr-o primavara tarzie, un fulg ranit de razele soarelui  ce a fugit purtat de vant cautand o alta iarna rece.

Privindu-ma prin ochii lumii voi fi mereu un demon al noptii, gata tot timpul sa rapeasaca ce-i mai bun si sa evadeze din neantul frivolitatii ei sub protectia lunii lasand ca mai apoi sa arda  sub soare trupurile ei golite de umanitate.

Privindu-ma prin ochii mei sunt un suflet cast, surmenat de incandescenta frustrarilor unei lumii deseori aberante, un spirit liber captiv in inchisoarea ce-a ridicat-o in jurul meu, un biet copil ce abia a invatat sa respire.

Privindu-ma prin ochii lumii voi fi mereu intruchiparea lacomiei si a egoismului, a iresponsabilitatii si a depravarii umane, voi fi mereu ce-i mai rau si urat in strafundul iadului, acea fiinta simpla si plina de superficialitate pe care si retardat ar putea sa o citeasca ,fara a depune vreun efort intelectual, ca pe o carte deschisa.

Privindu-ma prin ochii mei sunt supusa nevoilor mele primare, ma multumeste o bucata de mancare atunci cand mi-e foame si un pahar de apa atunci cand setea imi arde gatul, am invatat sa pasesc fara a lasa urme adanci sau rani fara leac, cu toatea acestea complexitatea mea ramane uneori pana si pentru mine o enigma greu de elucidat….

Este cert ca Dumnezeu a creat omul dupa chipul si asemanarea sa, dar am invatat si ca acelasi om creat candva de divinitate va privi spre ceilalti si ii va judeca de asemenea dupa chipul si asemanarea sa umana, caci altfel  cel ce nu a cunoscut niciodata lacomia si egoismul nu va recunoaste lacomul sau egoistul, cel ce va crede doar  in sfinti nu va vedea niciodata demonii iar cel ce nu cunoaste depravarea nu va stii niciodata cum arata depravatul.

De fiecare data cand vei vedea simplitatea si superficialaitatea unui om, aminteste-ti ca te privesti singur prin unica oglinda ce-ti va spune mereu adevarul…cea a ochilor tai, iar de tu vei fi cel criticat fara drept,  sa nu disperi, sa nu suferi, sa nu plangi…si sa nu uiti…totul….este doar reflexia ta intr-o oglinda sparta.